• No products in the cart.
Cart Total:0.00 lei

Diferența dintre cafeaua provenită din diferite țări

Să vorbim despre climă, sol, soiuri și să învățăm să distingem între boabele americane, asiatice și africane

Diferența dintre cafeaua

Clima

Locul ideal pentru creșterea speciilor de plante arabica (temperatura 15-25 grade) și robusta (5-30 grade) este ecuatorul și teritoriul adiacent al tropicelor Cancerului și Capricornului. Astfel, țările cuprinse în această emisferă au început să răspândească cafeaua în întreaga lume.  Cu toate acestea, nu se poate spune că fiecare dintre ele are aceleași condiții: în zonele montane, de exemplu, clima va fi mai rece și se va menține aceeași pe tot parcursul anului – circa 25 de grade, ideală pentru arabica. Robusta, însă, e o doamnă capricioasă și delicată, iar fructele de cafea cresc doar la nivelul mării și mai sus.

Solul

Dacă în straturile scoarței terestre nu se găsește fosfor, sodiu și potasiu – nu e grav, pentru că solul este fertilizat. Nu același lucru se poate spune despre umiditate. Ar trebui să fie atât de multă, încât nici măcar să nu încapă într-o mie de stropitori. Prin urmare, arborii de cafea sunt cultivați î​n țările tropicale cu umiditate ridicată. Arabica, de exemplu, preferă să se hrănească cu ploi timp de câteva luni, iar ulterior să facă băi de soare. Uneori sezonul ploios continuă mai multe ori pe an, până la 9, și în acest caz cresc nu doar fructele de cafea, ci și prețul acestora. 

Diferența dintre cafeaua

Soiul depinde de regiunea de pe continent

Ne apropiem treptat de un ghid al boabelor de cafea din diferite țări, dar deocamdată ne propunem să înțelegem mai bine soiurile de pe continente.

America (Centrală) – în principal caturra și catuai.

Asia – catimor. Vă intimidează denumirea?  Vorba e că, în vreme ce omenirea inventa telefonul și calculatorul, pe insula Timor, în liniște, avea loc încrucișarea soiurilor robusta și arabica. Noul hibrid a devenit mai rezistent la boli și, prin urmare, a generat o recoltă mai mare. Văzând darul naturii, oamenii de știință au început să experimenteze activ și l-au încrucișat cu caturra – probabil pentru a spori gustul și densitatea plantelor. Așa a apărut catimor.

Africa de Vest – robusta.

Africa de Est este pentru soiuri derivate de bourbon. Cafeaua poartă denumirea insulei, numită în cinstea dinastiei regale franceze.

Gama gustativă

America – note citrice. Cafeaua din Brazilia are și note de nuci prăjite.

Asia – note “melodioase” de lemn. Doriți să încercați  lemn autentic în cafeat? Mergeți în Sumatra.

Etiopia – da, nu e doar o parte a lumii sau un continent,  ea însăși e în lumea cafelei – acorduri florale de iasomie și triluri aromatice de bergamotă.

Restul Africii de Est – bogată în acid malic.

Diferența dintre cafeaua

Un ghid pentru boabele de cafea din diferite țări

Ei bine, iată că am ajuns și la ghidul iubitorilor de cafea. Să mergem!

Mexic – arabica delicată cu note de ciocolată, este potrivită pentru prăjire, astfel descoperiți  întregul potențialul gustativ.

Nicaragua – la fel ca în Mexic.

Republica Dominicană și Cuba – arabica. Aici, aciditatea inerentă fiecărei cafele nu va „țipa”, ci va învălui delicat receptorii gustativi.

Jamaica e faimoasa cafea  Blue Mountain. Soiul se distinge printr-un gust plăcut catifelat, care îi plăcea atât de mult lui James Bond și o aciditate medie.

Salvador – gustul depinde de procesare. Dacă pregătiți espresso din boabe uscate, atunci veți simți o aciditate distinctă,  iar dacă veți prepara energia din cafea “spălată” – aciditatea va fi mai moderată.

Ecuador – gingășia florală.

Brazilia – și aici gustul depinde de prelucrare, care este, în cea mai mare parte, uscată. Prin urmare, predomină notele de nuci prăjite și aciditate citrică intensă.

Columbia este cel mai mare producător de arabica ”spălată”. Principala caracteristică a  boabelor columbiene este că, la  prăjire intensă, acestea nu vor căpăta o notă alterată, ci mai delicată.

Costa Rica – o aromă plăcută de cireșe care conferă cafelei espresso o aromă interesantă.

Yemen – are, de asemenea, o aciditate neobișnuită a cireșelor, dar numai dacă boabele au fost recent recoltate.

India – arabica indiană are o aromă specifică de ceapă prăjită.

Etiopia – dulceață, fructe, flori. Boabele procesate uscat pot avea un gust ce amintește de fermentația alcoolică, iar în alte cazuri, conferă băuturii note de fructe de pădure.  Din aceste boabe se prepară un bun espresso dulciu. Boabele etiopiene spălate vor îmbogăți cafeaua cu un gust acid, cu nuanțe de bergamotă și iasomie.

Rwanda – note de prune uscate.

Burundi – note citrice, aromă de fructe de pădure roșii, aciditate malică.

Uganda – dacă arabica este spălată, atunci gustul este dominat de note de fructe de pădure.

Kenya este cafeaua cu cea mai generoasă aciditate. Veți simți note de mere și acorduri de fructe de pădure roșii și negre și triluri citrice.

Vietnamul este lider în producția de robusta. La prăjire, se adaugă un ingredient care face cafeaua uleioasă.

Indonezia – dacă este Sumatra, vă așteaptă o incursiune în gustul lemnos, al focului și fumului; dacă e vorba de Java – veți ”auzi” note clasice florale; dacă e Sulawesi – veți întîmpina aciditatea citrică.